Tratamente cu soc

Lasă un comentariu

Decembrie 22, 2013 de dnxpcta

Tinctura de fructe de soc

Se vor folosi schemele specifice de administrare indicate la fiecare afectiune in parte, in interiorul prospectului.

Obezitate, ingrasare, acnee, psoriazis, sclerodermie, dermatoza alergica, insuficienta reno-urinara, tulburari hormonale, tulburari hormonale ce apar in urma tratamentului cu anticonceptionale, corticoizi, etc., constipatie cronica si constipatie acuta, reumatism, reumatism degenerativ, guta, chist ovarian, ovare polichistice, fibrom uterin, mastoza, alergie, intoxicatii diverse, cancer, tulburari psihice diverse

Contraindicatii: Preparatul este contraindicat in diaree acuta sau cronica, colita de fermentatie.

 

 Ceai din flori de soc (Flores Sambuci)

Administrare

Uz intern: infuzie din 1-2 lingurite flori la o cana de apa. Se beau 3-4 cani caldute pe zi. Pulbere – un varf de cutit pe zi – ca remineralizant.

Uz extern: bai locale calde sau cataplasme cu infuzie concentrata (50-60g flori la litru; bai de ochi).

Indicatii

Uz intern: raceli, stari gripale, bronsite, boli renale si vezicale, reumatism, obezitate, stimuleaza lactatia in perioada de alaptare.
Uz extern: degeraturi, crize gutoase, furuncule si abcese, conjunctivite si ulcioare.

 

Sirop din flori de soc
20-20 flori

2l-apa
1kg.-zahar
4-lamai bio

Pregatirea:
Florile se trec prin apa si se lasa la scurs.

Zaharul si apa se fierbe pina la siropare.

Lamiile se spala si se taie felii.

Dupa ce siropul de zahar s-a racit se adaoga florile de soc si lamiile taiate,se acopera si se pun 2 zile la soare.Dupa aceea se strecoara printr-o pinza foarte deasa si se amesteca 30g. sare de lamiie. Siropul se umple in sticle foarte curate de preferinta de sticla si nu de plastic.Se tin mai bine.

Compozitia chimica: florile contin rutozid (cca 3%), cantitati mici de ulei volatil (0,03%), etil, izobutil, si izoamil-amine, b-D-glicozizi ai acizilor cafeic si ferulic, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc.; – frunzele contin sambunigrina (care lipseste la celelalte specii ale genului), aldehide glicolice, oxalati, cantitati apreciabile de vitamina C etc.; – fructele contin de asemenea rutozid si izocvercetina, antociani, aminoacizi, acizi: citric, chinic, malic, sichimic, tanin, zaharuri, vitamina C si in special vitamine din complexul B; scoarta contine colina, zaharuri, tanin etc.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: