Vin de roiniţă

Lasă un comentariu

Aprilie 23, 2009 de dnxpcta

Vin de roiniţă.
Îmbină calităţile vinului cu proprietăţile principiilor active existente în frunzele de roiniţă.
Frunzele sunt recoltate de la specia Melissa officinalis aparţinând familiei Labiatae, denumită popular: lămâiţă, roiniţă, iarba roilor, iarba stupilor.
Este o plantă spontană în ţările mediteraneene, care ajunge până în zonele Europei meridionale. În ţara noastră creşte spontan în regiunile deluroase. Datorită calităţilor sale aromatice este cultivată în special în Franţa, dar şi în ţările europei centrale, meridionale şi orientale, precum şi în Asia şi America de Nord. Roiniţa este o plantă vivace cu tulpina cvadrangulară dreaptă, ramificată, glabrescentă sau pubescentă, înaltă până la 30-90 cm. Frunzele oval- ordiforme sunt opuse, iar florile dispuse în cime axilare la inserţia frunzelor superioare au o alcătuire bilabiată, de culoare albă sau roşie.
Frunzele de roiniţă se recoltează pe timp frumos, înainte de înflorire. Dacă recoltarea întârzie, produsul, primeşte un miros neplăcut. În primul an de vegetaţie recoltarea se face în luna august, iar în următorii ani, la jumătatea lunii iunie. După ce au fost recoltate, frunzele se întind pe site metalice sau împletituri de nuiele şi se usucă rapid în încăperi bine aerisite, ferite de umezeală, la temperaturi ce nu depăşesc 30 de grade Celsius.
Frunzele sunt de formă oval-triunghiulară sau oval-cordiformă, lung peţiolate, obtuze la vârf. Culoarea este verde închis, uşor mai deschisă pe faţa inferioară.
Gustul este aromat, uşor amar, iar mirosul este plăcut, asemănător celui de lămâie, în special, atunci când frunzele uscate sunt sfărâmate între degete.
Compoziţie chimică: Principiul activ din frunzele de roiniţă este uleiul volatil care poate ajunge la 0,02-0,15%. În frunzele proaspete şi 0,10-0,40 în cele uscate. În afară de uleiul volatil, mai conţine taninuri, depside ale acidului cafeic, ca acid cafeil- cafeic şi hidroxi-hidrocafeil-cafeic, un principiu amar, rezine, pectine, acid succinic, ursolic şi oleanolic, precum şi 0,23% substanţe flavonoide, Între care menţionăm ramnazina şi cinarozina.
Acţiune terapeutică: frunzele posedă acţiune carminativă şi stomahică. În ultimul timp au fost întreprinse cercetări în legătură cu acţiunea spasmolitică a frunzelor şi s-a stabilit că această acţiune se datorează componenţilor polifenolici şi în special depsidelor acidului cafeic, care măreşte totodată şi colereza. Este posibilă şi acţiunea sedativ centrală.
Prin cercetări electrofizice pe creierul de pisică, s-a putut demonstra că uleiul volatil de roiniţă are ca punct de atac sistemul limbic, organ răspunzător de dirijarea funcţiilor vegetative şi de evranare a creierului mare faţă de excitanţii puternici de la periferia corpului. Din această cauză, roiniţa este produsul vegetal de elecţie, indicat în tratamentul gastropatiei funcţionale (nevroza gastrică) şi a distoniei neuro-vegetative. Compuşii terpenici imprimă o activitate analogă papaverinei, iar substanţele cu caracter de taninuri, imprimă activitate antiherpetică. Sinergismul creat între principiile active existente, determină ca vinul medicinal de roiniţă, să aibă proprietăţi sedative, antispasmodice, detoxifiante, antivirale, totodată fiind un stimulent genaral.
Produsul este recomandat în combaterea insomniei, previne şi combate unele boli infecţioase ale căilor respiratorii (gripă, guturai, infecţii intestinale), afecţiuni pulmonare (traheobronşite, laringite, tuse iritativă), intoxicaţii.
Se recomandă 50 ml de 2 ori pe zi.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: